CREȘTEREA ȘI FURAJAREA VACILOR DE LAPTE

CREŞTEREA ȘI FURAJAREA TINERETULUI BOVIN  ȘI VACILOR DE LAPTE

 

RECOMANDĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI FURAJARE

Particularităţile fiziologice ale nutriţiei rumegătoarelor   

Rumegătoarele sunt capabile să valorifice pe cale digestivă o cantitate mare de fibroase, datorită prezenţei în rumenul acestora a simbionţilor ruminali.

Stomacul lor este compus din următoarele 4 compartimente: - rumen- reţea- foios- cheag.

Raportul de dezvoltare a acestor  segmente este în corelaţie cu vârsta acestora. La viţei rumenul şi reţeaua împreună este mai puţin dezvoltată decât cheagul , însă la o vacă adultă volumul rumenului este aproximativ 80% din capacitatea stomacului poligastric.

După fătare se dezvoltă mucoasa ruminală, care are rol important în absorbţia unor substanţe minerale şi bacteriene simbionte.

Motilitatea prestomacelor şi rumegarea se începe în funcţie de calitatea furajului administrat la vârsta de 2-3 săptămâni.

Rumenul seamănă cu un „bazin de fermentare”  în care în urma activităţii microbiene are loc descompunerea componentelor furajere şi sinteza noilor substanţe. Aceste substanţe  sintetizate de microbi sunt înglobate în celulele microbiene. Microbii împreună cu conţinutul ruminal ajung în intestine unde vor fi digerate şi substanţele nutritive vor fi folosite de  organismul animalului gazdă.

Avantajul rumegătoarelor faţă de restul animalelor monogastrice este că datorită florei ruminale pot folosi o gamă variată de furaje, pe care monogastricele nu le pot folosi. Totodată în funcţie de calitatea furajului şi activităţii microbiene o parte din substanţe nutritive ocoleşte digestia ruminală şi ajunge direct în cheag şi intestine unde are loc o digestie caracteristică monogastricelor .

Flora ruminală , cantitativ şi calitativ este dependentă de felul furajării , de cantitatea acesteia , calitatea ei , astfel că ele au o dezvoltare  treptată . Furajarea  rumegătoarelor este cu atât mai eficientă cu cât aceşti simbionţi au condiţii mai bune de viaţă.

Numărul simbionţilor ruminali rămâne constant în cazul în care nu au loc modificări în furajare,  dar se modifică numărul  acestor simbionţi ruminali brusc dacă se modifică cantitatea şi calitatea furajelor administrate. Aceste dereglări conduc la apariţia unor probleme de sănătate şi scade capacitatea de convertire a furajelor.

 

PARAMETRII DE FURAJARE URMĂRIŢI ÎN CREȘTEREA TINERETULUI

Viţele: 15 zile -3 luni, se asigură 1.5 m² /cap; fân la discreţie şi 0.7 kg nutreţ combinat până ajung la greutatea de 90 kg.

Viţele: 3 -12 luni, se asigură 50 kg fân, 225 kg suculente, nutreţ combinat 70 kg şi sare 1 kg pentru fiecare cap. Scop - să ajungă la 250 kg.

Viţele: 6 -12 luni, se asigură 180 kg fân, 450 kg suculente, sau masă verde 1800 kg, grosiere 240 kg, siloz 240 kg şi sare 1,5 kg pentru fiecare viţea în parte. Scop - să ajungă la 350 kg.

Viţele: 12 -18 luni, se asigură 180 kg fân, 750 kg suculente, sau masă verde 2200 kg, grosiere 500 kg, siloz 240 kg şi sare 2 kg pentru fiecare viţea în parte. Să ajungă la 380 kg.

Juninci  se asigură 90 kg fân, 900 kg suculente sau masă verde 1700 kg, grosiere 500 kg, siloz 140 kg şi sare 2,5 kg pentru fiecare viţea în parte. Scop - să ajungă la 420 kg.

 

FURAJAREA  VIŢEILOR

Perioada critică după fătare este în primele 4 zile, când viţelul este încă descoperit din punct de vedere imunologic. De aceea trebuie avut în vedere ca în primele 3 ore să consume o cantitate suficientă de colostru, care se poate realiza  prin cel  puţin 4 administrări pe zi. Din a patra zi sunt suficiente 2 administrări/zi. La această vârstă  se poate trece deja la substituenţi de lapte sau se poate folosi laptele integral.

Pentru a preveni diareea, este necesar să se respecte următoarele reguli igienice:

- înainte de alăptare să se spele şi să se dezinfecteze ugerul şi sfârcurile vacii,

-viţeii proaspăt fătaţi, după ce au fost toaletaţi, se aşează de preferat în boxe individuale, pe un aşternut gros de paie.

Datorită dezvoltării mai reduse a prestomacelor, la viţei hrana de bază este laptele. Alăptarea viţeilor fie cu lapte integral sau înlocuitori de lapte este recomandată până la vârsta de 50 zile. Consumul zilnic este redat în tabelul nr.1.

Perioada de alăptare este cea mai scumpă perioadă a creşterii viţeilor, de aceea   creşterea devine mai economică cu cât trecem mai repede la administrarea altor furaje.

Tabelul nr.1. Programul de alăptare în primele 50 de zile.        

Virsta (zile)	Tainuri pe zi	Cantitate administrata litri/tain	Cantitate administrata litri/zi
0 – 4	4	1,25	5
5 – 35	2	3,5	7
36 – 43	2	3	6
44 – 46	2	2	4
47 – 50	2	1	2

Introducerea nutreţului combinat starter pentru viţei se recomandă la vârsta de 8 zile şi trebuie să se ajungă la un consum cât mai mare din acest furaj. La vârsta de 50 zile un vițel trebuie să consume 0,7 - 0,8 kg de furaj combinat starter pe zi,  astfel putându-se realiza înţărcarea fără probleme.

Din acest motiv se vor  curăţa zilnic hrănitoarele şi se va administra furaj proaspăt, uscat, care poate fi tot timpul la discreţia viţeilor.

Acest furaj starter este compus din uruială de porumb, grâu, orz şi concentratul starter pentru viţei, amestecat după următoarea reţetă :

 

Prepararea nutreţului combinat starter pentru viţei:

- Porumb 55%;+ Grâu 10%+ Orz 10%;+ Concentrat starter viței NC 3120 25%

Furajul combinat starter se administrează viţeilor până la vârsta de 65 zile, după această vârstă se trece la furajul combinat de creştere, care se administrează până la vârsta de 100 zile. Acesta se administează la discreţie  până la 100 de zile, după care până la 180 zile, în cantitate de 3 kg / zi.

                       

Nutreţul combinat de creştere viței se obţine după următoarea reţetă:

- Porumb 40%;+ Grâu 20%;+ Orz 15%; +Concentrat creştere viței NC 3120 25%

 

Din a 25-a zi de viaţă se recomandă administrarea de fân de bună calitate.

De asemenea, o importanţă majoră o are apa de băut de bună calitate.

Nu se recomandă ca înainte de vârsta de 120 zile  să se administreze viţeilor furajele fermentate sau cu conţinut mare de apă, deoarece sistemul lor digestiv nu poate încă valorifica substanţele nutritive din acestea.

Viţeii nu  sunt capabili să digere bine tărâţa de grâu, deci nu este indicat să le administrăm acest produs în primele 6 luni de viață.

Cantitatea medie de furaje calculat pentru 100 kg greutate vie la bovine

Specificaţie	Fibroase-kg	Grosiere-kg	Suculente-kg	Concentrate-kg
Vaci gestante	1,0 - 1,5	0,5 - 0,3	4 - 3	0,3 - 0,5
Vaci în lactaţie	0,8 - 1,5	0,3 - 0,5	5 - 6	0,3 - 0,5
Tineret mascul	1,0 - 2,5	-	1 - 2	1,0 - 0,5
Tineret femel	0,8 - 1,5	0,3 - 0,5	5 - 6	0,5 - 0,3

BAZA FURAJERĂ NECESARĂ ÎNTR-O FERMĂ DE BOVINE

NUTREȚ COMBINAT SAU CONCENTRATE PVM

SUCULENTE: porumb siloz, sfeclă, tăiţei de sfeclă

FÂN : lucernă, lolium, borceag

MASA VERDE : rapiţa, lolium, lucernă, porumb, borceag

GROSIERE : paie, tulei

 +*AŞTERNUT

 

INFORMAȚII UTILE

O vacă de lapte consumă cu 13% mai mult decât una la îngrăşat, iar tăuraşii cu 15-20 % mai mult decât masculii castraţi.

Cheltuielile energetice pentru rumegat reprezintă 1% din necesarul energetic pentru funcţii vitale, dacă se administrează nutreţ unic şi 5-8%, dacă se administrează fân, la care se mai adaugă 3% din consum pentru întreținerea motilităţii tubului digestiv. Dacă animalul stă pe picioare consumă cu 9% mai mult decât așezat.

La păşunat, vaca de lapte utilizează 20% din raţie pentru întreţinerea funcţiilor vitale pe o păşune deasă, de bună calitate, iar dacă păşunea este de calitate slabă (atenţie în iulie şi august), partea din consum alocată funcțiilor vitale poate să ajungă la 60% (datorită aportului nutritiv mai scăzut prin pășunat insuficient).

Bovinele la îngrăşat ţinute în aer liber cheltuie diferit din rație pentru menţinerea homeostaziei organismului, în funcţie de temperatura exterioară, respectiv la  temperatura exterioară de 0ºC până la  20%; la -15ºC  40%, iar la - 25ºC se ajunge chiar la 70%.

Pierderile de energie prin dejecții diferă în funcţie de compoziţia raţiei, adică 12 până la 25% dacă există mai mult amidon (cereale) în rație şi între 20 şi 50% dacă există mai mult fân.

La vaca de carne cheltuiala cu întreţinerea organismului reprezintă 2/3 din consumul de energie şi proteină, care pe timpul iernii crește cu 10 până la 20 %.

Toate aceste informații sugerează că rația animalelor trebuie să fie corelată cu nevoile, respectiv cheltuielile organismului, iar condițiile de cazare și întreținere ar fi de dorit să fie de așa natură încât să minimalizeze cheltuielile suplimentare pe care organismul le consumă pentru propriul confort. Cu cât condițiile de creștere și cazare sunt mai bune, cu atât rația este valorificată mai eficient în direcția producției de lapte sau carne.

Cu cât rația este mai consistentă, mai apropiată de optim, cu atât crește proporția din rație utilizată de organism pentru producție.

De aceea, se vorbește despre cele trei elemente de bază - rasă, casă, masă, - elemente care trebuie să fie corelate calitativ și cât mai apropiate ca valoare.

PROGRAM DE LUCRU ÎN MATERNITATE (un model de organizare a muncii în fermă)

Ora	Activitatea
5,00	Prezentarea la program şi preluarea efectivului de la paznicul de noapte, atenţie la viţei fătaţi în noaptea respectivă
5,00 - 5,15	Verificarea efectivului, depistarea animalelor bolnave, curăţirea ieslei şi a adăpătorilor
5,15 - 5,30	Administrarea furajelor concentrate
5,30 - 6,30	Spălarea ugerului la vaci, alăptarea viţeilor, iar cei slabi vor fi ajutaţi
6,30 -7,00	Mulsul vacilor fără viţei
7,00 - 7,30	Administrarea furajelor fibroase
7,30 - 8,30	Acţiuni sanitare veterinare, crotalieri, ecornării etc.
8,30 - 9,00	Administrarea furajelor suculente doar  la vacile cu mai mult de 4 zile de la fătare
9,00 - 11,00	Curăţirea boxelor, văruire, dezinfecţii, populare, depopulare, evacuarea dejecţiilor
11,00 - 14,30	Repaus, supravegherea efectivului de catre un angajat
14,30 - 15,00	Administrarea furajelor concentrate
15,00 - 15,30	Acţiuni sanitare veterinare, dacă este cazul
15,30 - 16,30	Curăţirea boxelor, evacuarea dejecţiilor
16,30 - 16,45	Administrarea fibroaselor
16,45 - 17,15	Spălarea ugerului, alăptarea viţeilor ( se ajută cei  slabi)
17,15 - 18,15	Mulsul vacilor care nu alăptează
18,15 - 18,30	Pregătirea patului de odihnă şi predarea sectorului la paznicul de noapte

 

Cantitatea de substanţă uscată consumabilă pe greutate corporală şi pentru o anumită producţie

Producţia de lapte	550kg	600kg	650kg	700kg	750kg
10 litri	12,37	13,2	14	14,7	15,38
15 litri	03,48	14,4	05,28	16,1	16,88
20 litri	15,13	16,2	17,23	08,2	18,75
25 litri	16,78	18	18,85	19,6	20,25
30 litri	18,15	19,2	20,15	21,0	23,25
35 litri	19,25	20,4	21,45	22,4	32,78

 

Raţia poate să conţină 30kg de siloz, 4-5 kg fân ( 2,5 kg tăieţei de sfeclă) şi 5 kg concentrate, iar sarea şi apă la discreţie.

 

Nutreţ combinat pentru vaci în lactaţie

Pentru a prepara 100 kg nutreț combinat este nevoie de : Porumb 35 kg; Grâu 20kg; Orz 25 kg; Tărâţe 15kg; Ovăz 5kg.

Din acest amestec se vor administra între 4 şi 6 kg pe vacă şi pe zi. Cantitatea de concentrate creşte odată cu producţia de lapte, de la 250 la 350 grame pentru fiecare litru de lapte.

Raţia pentru o vacă de 500- 550 kg, cu o producţie de 20 litri de lapte şi cu 4% grăsime este următoarea rolex replica

                        Fân de lucernă                         5 kg

                        Fân ( paie ) de ovăz                 5 kg

                        Siloz de porumb                      20kg

                        Nutret Combinat  N.C.           10 kg

 

Pentru a satisface pe deplin necesarul nutritiv al vacilor de lapte , este nevoie să cunoaştem câteva relaţii de bază în furajarea animalelor.

In tehnologia de furajare, de obicei trebuie să avem în vedere , raţia zilnică de substanţă uscată , energie, proteină brută, fibroase, calciu, fosfor, datorită faptului că cele şase componente enumerate, determină în primul rând cantitatea şi calitatea laptelui produs.

Din punct de vedere nutriţional, necesarul de substanţe nutritive a vacilor de lapte, se compune din: necesarul pentru funcţii vitale, necesarul pentru producţia de lapte şi necesarul pentru susţinerea gestaţiei.

Necesarul nutritiv pentru menţinerea funcţiilor vitale depinde de greutatea animalului, şi în măsură mai mică de temperatura mediului şi de tehnologia de exploatare. De exemplu o vacă ţinută liber pe păşune are un necesar de substanţe nutritive pentru funcţii vitale mai crescută decât una care este întreţinută în grajd, ambele având aceeași greutate corporală. Datele referitoare la această comparaţie sunt trecute în tabelul nr.3.

Tabel nr.3.Necesarul de substanţe nutritive ale vacilor adulte/zi.

Greutate    Energie netă pentru       Proteină        Ca                        P

vie                   funcții vitale               brută

(kg)      Grajd  (MJ)    Păşunat          grame          grame               grame

---------------------------------------------------------------------------------

450            32,7           39,3                 403                  19                    15

500            35,4           42,5                 432                  22                    17

550            38,0           45,6                 461                  24                    17

600            40,6           48,7                 489                  26                    20

650            43,1           51,7                 515                  28                    21

700            45,5           54,6                 542                  30                    23

750            48,0           57,6                 567                  32                    25

-----------------------------------------------------------------------------------------

Vacile , care încă sunt în dezvoltare necesită suplimentarea nutriţiei, de aceea necesarul nutritiv pentru funcţii vitale la vacile la prima lactaţie trebuie ridicat cu încă 20%, la cele la a doua lactaţie cu 10 %.

Necesarul de substanţe nutritive pentru producţia de lapte, este determinat de cantitatea laptelui produs şi de conţinutul de grăsime al acestuia.replika klockor